În perioada 5–7 iunie 2026, municipiul Iași a găzduit cea de-a șasea ediție a Festivalului Național de Literatură Umoristică „SCÂRȚ-UMOR”, manifestare culturală organizată în memoria epigramistului și umoristului Constantin Iurașcu-Tataia (1929–2016). Evenimentul a fost realizat de Asociația Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu” – Păstorel Iași, sub coordonarea președintelui executiv Daniel Bratu, personalitate cunoscută și apreciată în mediul literaturii umoristice contemporane.
Festivalul a reunit creatori de umor din numeroase zone ale României, precum și invitați din Republica Moldova, confirmând statutul manifestării ca important punct de întâlnire al epigramiștilor, poeților umoriști, caricaturiștilor și promotorilor culturii satirice. Printre participanți s-au aflat reprezentanți ai unor publicații de profil și autori consacrați, contribuind la diversitatea și valoarea programului. Pentru numeroși participanți, deplasarea către Iași a constituit o experiență în sine. Drumul lung dinspre vestul țării a oferit ocazia admirării unor repere naturale deosebite, precum Lacul Roșu și Cheile Bicazului, dar și contactul direct cu spațiul moldav, remarcat prin peisajele sale pitorești și prin ospitalitatea locuitorilor.
Trei spații, o singură comunitate culturală
Activitățile festivalului s-au desfășurat în trei locații distincte: Motel Bucium, situat într-un cadru natural deosebit la marginea Iașului, Palatul Braunstein din centrul orașului și proprietatea familiei Spînu din localitatea Chicerea, cunoscută participanților sub denumirea simbolică „Dealul cu Spîni” sau „Terasa O. Dorului”.
Prima zi a fost dedicată primirii invitaților și cazării acestora la Motel Bucium. Atmosfera de bun venit a fost completată de o cină festivă și de un program artistic menit să faciliteze apropierea dintre participanți. În cadrul serii s-a organizat și un concurs ad-hoc de epigramă, având ca temă „Bucium”, tradiție care a stimulat spontaneitatea și creativitatea autorilor prezenți. La ediția din acest an, concursul ad-hoc a fost câștigat de Ștefan Ciocianu (Cluj-Napoca), urmat de David Valentin (Orăștie), Mihai Lungescu (Târgu Jiu) și Dan Norea (Constanța). În spiritul caracteristic al festivalului, juriul a acordat și un premiu suplimentar, peste schema obișnuită de premiere, apreciind valoarea unor creații care au depășit cadrul competițional strict.
Holurile motelului au găzduit, de asemenea, expoziții de artă și fotografie. Vizitatorii au putut admira lucrările artistei plastice Emilia Eleni, fostă angajată la recepţia motelului, un exemplu al modului în care talentul artistic poate fi descoperit și cultivat în cele mai diverse contexte profesionale. Tot aici au fost expuse fotografiile realizate de Laura Lungescu și lucrările grafice semnate de Marian Avramescu.
Ședința festivă și gala laureaților
Punctul central al festivalului s-a desfășurat sâmbătă, 6 iunie, la Palatul Braunstein. Înaintea ceremoniei, participanții au efectuat o vizită panoramică într-un punct de observație din zona Releu, de unde au putut admira „Orașul celor șapte coline”, beneficiind de explicațiile oferite de ghidul Felicia Popescu.
Programul ședinței festive a inclus evocarea personalității lui Constantin Iurașcu-Tataia, considerat de organizatori și participanți „personajul zâmbetului cu sens”. Momentul comemorativ a fost susținut de Daniel Bratu și Vasile Vajoga, care au evidențiat contribuția celui omagiat la dezvoltarea literaturii umoristice românești. Constantin Iurașcu-Tataia a fost membru al Academiei Libere Păstorel și al Uniunii Epigramiștilor din România, fiind recunoscut pentru activitatea sa în domeniul epigramei și al umorului literar.
Manifestarea a beneficiat și de prezența primarului municipiului Iași, Mihai Chirica, acesta adresând un mesaj de salut participanților. În cadrul galei au fost acordate premiile concursului de poezie umoristică și epigramă. Printre laureați s-a numărat și o reprezentantă a județului Hunedoara, Camelia Ardelean (subsemnata), care a obținut Premiul al III-lea la secțiunea „Poezie umoristică”, fiind singura femeie prezentă pe podiumul ediției 2026.
Ceremonia de premiere a fost completată de lansarea a două volume și a unui nou număr al revistei „Scârț”. Vasile Vajoga şi-a prezentat volumul de poezie „Simeze. Tablouri din cuvinte”, iar Daniel Bratu și-a lansat cartea „Șapca lui Bâlici (hronici cu epigramiști)”. Totodată, a fost prezentat numărul 32 (166) al revistei „Scârț”, publicație reprezentativă a Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu”.
Cărți lansate sub semnul umorului și al poeziei
Volumul „Simeze. Tablouri din cuvinte”, semnat de Vasile Vajoga, evidențiază o dimensiune mai puțin cunoscută a autorului, consacrat în special prin activitatea sa epigramatică. Cartea reunește poezii de factură clasică, universul poetic fiind dominat de imagini autumnale și tonalități meditative, cu o sensibilitate artistică ce justifică metafora „tablourilor din cuvinte”. Referințele culturale trimit, pe alocuri, către Bacovia, Topârceanu sau Villon, fără a diminua originalitatea viziunii poetice.
La rândul său, „Șapca lui Bâlici (hronici cu epigramiști)” reprezintă o colecție de cronici dedicate festivalurilor de literatură umoristică. Prefațată de Gheorghe Bâlici, lucrarea este ilustrată cu fotografii de la diferite manifestări culturale și cu desene semnate de caricaturistul Costel Pătrășcan. Autorul argumentează necesitatea volumului prin dorința de a documenta și conserva memoria unor întâlniri literare care, de regulă, rămân consemnate doar prin liste de premianți sau relatări sumare. În viziunea sa, valoarea acestor reuniuni rezidă în oamenii care le dau viață, în experiențele împărtășite și în parcursurile culturale generate de astfel de evenimente.
Titlul cărții este legat de o întâmplare devenită simbolică în mediul umoriștilor, avându-l în centru pe reputatul epigramist basarabean Gheorghe Bâlici.
Dimensiunea artistică a festivalului
Programul cultural a fost completat de recitalul folk susținut de Cezar Popescu și Daniel Bratu, de momentele de muzică populară interpretate de Petronela Pânzariu, precum și de intervențiile literare ale membrilor și simpatizanților Asociației Umoriștilor „Al. O. Teodoreanu”. Unul dintre cele mai apreciate momente ale manifestării a fost spectacolul de caricatură comentată „Să râdem cu ștaif!”, prezentat de Costel Pătrășcan. Prin combinația dintre desen, comentariu satiric și improvizație, artistul a menținut permanent dialogul cu publicul, generând numeroase reacții de apreciere.
Pe întreaga durată a evenimentului au putut fi vizitate expoziția de grafică a lui Marian Avramescu și expoziția fotografică realizată de Laura Lungescu.
Chicerea – finalul festiv al întâlnirii
După încheierea programului oficial, participanții s-au deplasat la reședința familiei Spînu din Chicerea, unde a avut loc o amplă reuniune festivă. Gazdele, Oleg și Lili Spînu, sprijinite de organizatori și voluntari, au creat un cadru relaxat pentru continuarea dialogului cultural.
Aici s-a desfășurat un nou concurs ad-hoc de epigramă, câștigat de profesorul Janet Nică din Ostroveni, urmat de Nicolae Bunduri și Mihai Lungescu. Premiul special „Oleg Spînu” a revenit lui Ioan Toderașcu. Jurizarea concursurilor a fost asigurată de Vasile Vajoga, Sanda Nicucie și Daniel Bratu.
Seara a inclus momente muzicale, dueluri epigramatice, dans și un spectaculos foc de artificii, care a încheiat simbolic una dintre cele mai reușite ediții ale festivalului.
Umorul ca formă de rezistență culturală
Dincolo de dimensiunea competitivă și festivă, ediția din 2026 a Festivalului „SCÂRȚ-UMOR” a demonstrat încă o dată rolul esențial al umorului în viața culturală românească. Reuniunea de la Iași a confirmat existența unei comunități intelectuale active, alcătuită din autori, artiști și cititori pentru care râsul inteligent reprezintă nu doar divertisment, ci și instrument de reflecție și autoreglare socială.
Timp de trei zile, literatura umoristică şi muzica, alături de caricatură și spiritul de comunitate au construit un spațiu al dialogului și creativității. În acest context, Festivalul Național de Literatură Umoristică „SCÂRȚ-UMOR” și-a reconfirmat statutul de reper cultural, demonstrând că umorul de calitate rămâne una dintre cele mai vii expresii ale spiritului românesc contemporan.
A consemnat:Camelia Ardelean – jurnalist cultural
